Avatar

Eusebiu Pascariu

OffLine
INFORMATII CONTACT
Nume
Eusebiu
Prenume
Pascariu
Data nasterii
15 februarie 1996
Locul nasterii
Pașcani
Domiciliu
mun. Iași
Studii
licențiat în Sociologie, în prezent student la master: Politici publice și management instituțional
Proiect 1
Nume proiect 1
U.R.A.
Descriere proiect 1
Un număr foarte mare dintre studenții care se înrolează în învățământul superior, din România, abandonează fără a absolvi studiile, iar majoritatea celor ce abandonează studiile o fac în primul an de studii universitare. Ratele de abandon ridicat sunt costisitoare atât pentru studenți, instituții de învățământ, cât și pentru societate în general. Lacunele mari din cunoștințele noastre privind ceea ce determină abandonul studenţilor înseamnă că condițiile pentru reducerea ratelor abandonului școlar nu sunt bune. Cele mai fiabile cunoștințe disponibile se bazează pe datele din registrele matricole, dar acestea ne spun foarte puțin despre factorii care ar putea avea cea mai mare importanță pentru a reduce rata abandonului școlar.
Societatea noastră modernă este bazată pe cunoaștere, iar progresul tehnologic rapid induce probleme multiple tinerilor care nu absolvă o formă de învățământ superior. Aceştia se confruntă cu un dezavantaj mai mare ca oricând. Concluziile diferitelor rapoarte ce tratează problema adandonului şcolar arată că cei care părăsesc școala prematur sunt expuși riscului unor factori economici și psihosociali negativi. Cele mai vizibile sunt perspectivele lor substanțial mai slabe pe piața forței de muncă, cu mai puține oportunități de muncă decât cei care termină școala. De asemenea, aceştia prezintă un risc mai ridicat de șomaj pe termen scurt și lung, relativ o mai puțină securitate la locul de muncă, cât şi venituri considerabil mai mici în viață și mai puțină participare la viața socială. (Blöndal, 2014; McCullock, 2014)
În plus, tinerii care abandonează studiile universitare prezintă un risc mai mare de a deveni dependenți de programele de asistenţă socială. De asemenea, studiile indică că au mai multe probleme de sănătate şi un risc crescut de comportament deviant. Mai mult, tinerii care părăsesc timpuriu școala sunt mai predispuși să renunțe la școală, creând probleme sociale intergeneraționale (McCullock, 2014).
Lipsa unui certificări, a unei Diplome, îi face pe oameni mai puțin competitivi pe piața muncii, indiferent de abilitățile lor, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În țările OCDE, tinerii fără studii superioare sunt șomeri într-o proporţie mult mai mare decât cei cu studii medii superioare. De asemenea, tinerii ce abandonează studiile sunt cei mai vulnerabili față de condițiile de pe piața muncii. Aceştia au fost cel mai grav afectaţi de criza economică mondială, care a început în 2008. Cohorta lor a cunoscut un nivel ridicat al șomajului pe termen scurt și lung decât cohorta celor cu studii superioare absolvite (OECD, 2014).
Proiectul reducerii abandonului universitar (URA) îşi propune a derula un program de reducere a abandonului universitar. Anterior dezvoltării acestui program va fi proiectat şi executat un proiect pilot în cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice (FSSP), specializarea Sociologie.
Conform datelor statistice specializarea Sociologie cunoaşte una dintre cele mai mari rate de abandon şcolar, astfel la data de 01 Octombrie erau înscrişi:
• 2015 – 39 studenţi;
• 2016 – 26 studenţi;
• 2017 – 22 studenţi.
Observăm că pe parcursul anului întâi au abandonat studiile universitare 33,3% dintre studenţi, iar pe parcursul anului al doilea au abandonat studiile universitare 15,3% dintre studenţi. Cumulat, observăm că pe parcusul primilor doi ani de studii universitare au abandonat studiile un total de 17 studenţi reprezentând o rată de abandon universitar de 43.5 %.
De asemenea, numărul absolvenţilor la studii de licenţă, la specializarea Sociologie, în anul 2017 a fost de 18 studenţi, iar dintre aceştia au susţinut şi promovat examenul de licenţă un număr de 12 studenţi. Astfel, rata de promovabilitate a examenului de licenţă a fost de 66,6 %.
Scopul proiectului
URA este un proiect care își propune: prevenirea abandonului universitar, creşterea gradului de retenţie şi a ratei de promovare la examenul de licenţă, în rândul studenţilor din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (UAIC).
Beneficiarii proiectului
Populaţia ţintă
Studenţii din cadrul UAIC ce urmează cursurile de nivel licenţă.

Beneficiari Direcţi
Criterii de selecţie:
- beneficiarii sunt studenţi, indiferent de gen (sex), la specializarea Sociologie, în cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice (FSSP) de la UAIC;
- beneficiarii au vârsta cuprins între 18 ani şi 26 ani (27 ani neîmpliniţi la data începerii proiectului).

Conform statisticilor, din ultimii 5 ani, pentru fiecare an de studiu, de nivel Licenţă, la specializarea Sociologie, în cadrul FSSP, de la UAIC, avem următoarele valori maxime:
- 38 studenţi an I;
- 34 studenţi an II;
- 33 studenţi an III.
Astfel, numărul maxim admis de Beneficiari Direcţi pentru acest proiect este 105 (una sută cinci) studenţi.
Beneficiarii Direcţi vor face parte din 2 (două) Grupuri Ţintă (GTS01, GTS02) ce vor fi organizate sub forma a 9 (nouă) Grupe de Lucru, numerotate de la GL01 la GL09. Fiecare Grupe de lucru va fi formată numai din beneficiarii direcţi, având o capacitate de 10-12 studenţi. Fiecare Grupă de Lucru va participa la atelierele suport susţinute de către un tutor, ce va acorda suport intelectual, De asemenea, fiecare Grupă de Lucru va participa la şedinţe de formare şi orientare susţinute de către un trainer (coach).
Primul Grup Ţintă (A) va fi organizat în 6 (şase) Grupe de Lucru, ce vor cuprinde atât studenţi din anul I, cât şi studenţi din anul II. Pentru cel din al doilea Grup Ţintă (B) vor fi organizate 3 (trei) Grupe de Lucru. De asemenea, fiecare Grupă de Lucru va fi organizată mixt, din punct de vedere al genului participanţilor.
Poza proiect 1
Nici o informație introdusă
Proiect 2
Nume proiect 2
Digitalizarea Poștei
Despre proiect 2
În contextul economic actual, birocraţia a început să deţină un rol din ce în ce mai important. În prezent Poșta Română intră în contact direct cu birocraţia din instituţiile publice, astfel, pentru a avea servicii poștatle competitive în România ar trebui ca principalele probleme create de birocraţie (lipsa de eficienţă a funcţionarilor publici, lipsa de comunicare la nivel intern şi extern în cazul instituţiilor publice, norme şi reglementări care îngreunează buna desfăşurare a activităţilor instituţiilor publice şi implicit şi activităţile din mediul privat, lipsa de transparenţă în luarea deciziilor) să fie ameliorate sau chiar eliminate. Din acest punct de vedere cu cât se creează premisele unei dezvoltări a serviciilor poștale cât mai armonioase cu atât mai mult cresc şansele ca Poșta Română să treacă mai bine peste problemele create de criza birocratică. Așadar, implementarea unui sistem digitalizat ajută la ameliorarea problemelor birocratice din cadrul acetei instituții publice.
Pe lângă cauzele principale ce au generat problema Poștei Române, cum ar fi lipsa de eficienţă a funcţionarilor, lipsa de comunicare la nivel intern şi extern, norme şi reglementări care îngreunează buna desfăşurare a activităţilor instituţiilor publice, lipsa de transparenţă în luarea deciziilor, Poșta Română a reușit să managerieze ineficient banii publici. Mai exact, absența unui management potrivit la nivel local a creat oportunitatea unei proaste administrări logistice prin lipsa de sincronizare cu noile tehnologii. Situația este pe atât mai interesantă din punct de financiar, cu cât Poşta Română se menține ca lider în piaţa de poștă și curierat din România conform datelor KeysFin.
Efectele dăunătoare a Poștei Române, datorită ineficacității financiare și logistice la nivel local, blochează implementarea programelor operaționale din bugetul național prin lipsa de credibilitate pe care o are instituția poștală în ceea ce privește investiția sumelor bugetare.
Absența mecanismelor de management financiar din cadrul Poștei Române induce nevoia de implementare a unor măsuri care să stimuleze buna desfășurare de gestiune birocratică. Astfel, soluțiile pentru rezolvare a acestei probleme este colaborarea cu organizații de supraveghere financiară prin mijloace digitale și implementarea acestor mijloace în propia organizație.
Poza proiect 2
Nici o informație introdusă
Proiect 3
Nume proiect 3
Nici o informație introdusă
Despre proiect 3
Nici o informație introdusă
Poza proiect 3
Nici o informație introdusă